“Bibassi” de Bicaz
Bullets Purple Bullets Green 30 mai 2018

“Bibassi” de Bicaz

 

Stim cu totii ca in zilele noastre sau mai ales pe APELE noastre, faptul de a prinde bibani trecuti de prima tinerete devine o utopie sau noroc in stare pura. Multi dintre noi am urmarit cu placere si interes celebra emisiune suedeza Perch Pro si ne-am imaginat cum ar fi fost sa pescuim acolo, pe ape ce tin asemenea pesti avand parte de drilluri menite sa-ti bantuie pana si visele. 

 


Ei bine, acest lucru pare ca a devenit posibil pe o apa autohtona, destul de cunoscuta pescarilor de rapitor datorita numeroaselor capturi de bibani record obtinute in competitiile de pescuit si nu numai, organizate in ultimi ani aici. Este vorba de cel de-al doilea mare baraj de acumulare din tara, Izvorul Muntelui, Bicaz. Este un lac unde eu pescuiesc cu preponderenta la clean, evitand ani la rand pescuitul bibanului datorita dificultatii cu care acesta se pescuieste. Spun acest lucru, in primul rand, datorita adancimilor pe care esti nevoit sa pescuiesti si a localizarii precise a pestilor. Stiut este faptul ca una este sa pescuiesti cu jiguri usoare destinate pescuitului de biban (3-7 g) pe ape de 1-3 metri si una este pe o apa cu adancimi de 10-15 m unde acest lucru devine o reala problema. Ca sa nu mai spun si de conditiile de vant ce fac aproape imposibila partida de pescuit.

 


Obsedat de bibanii suedezi ai serialului mai sus amintit, m-am hotarat sa acord cateva zile pescuitului de biban, incercand sa aduc in fata obiectivului cateva piese demne de fotografiat. Lacul avand o arie extreme de mare, cu maluri abrupte plus diferentele de nivel ale apei care variaza de la an la an, gasirea unor locuri de cantonare a bibanilor devine usor dificila lucru ce poate fi compensat cu ajutorul unui sonar bun. In primul rand, am cautat platouri in apropierea malurilor, pescuind atat pe ele, cat si pe marginea acestora. Cand spun platou, nu va imaginati apa de 2-3 m, ci 6-7 m, coborand pana-n 10-15 m. Ce mi s-a parut dificil a fost faptul ca am fost nevoit sa pescuiesc cu gramaje mici de 3-7 g, pentru ca acestea erau cele pe care pestii raspundeau cel mai bine si un alt avantaj este faptul ca un gramaj mic se agata mult mai rar fata de gramajele mari avand in vedere substratul plin de bolovani. In schimb, asteptarea coborarii pe substrat a unui jig de 3 g, pe o apa de 8-10 m, pare o vesnicie. Vorba unui coleg ,"fumezi o tigara pana ajunge jigul jos,".

 


La inceput am incercat tot felul de naluci, de la pilkere, cicade, diferite stiluri de pescuit cu softuri (drop shot, texas, carolina), dar cele mai bune rezultate le-am avut cu clasicul jig, armat cu naluci relativ mici (de 4-6 cm) in comparatie cu talia bibanilor. Softurile de tip minnow au fost de departe cele mai productive, probabil aceste forme si dimensiuni se regasesc in meniul bibanilor de Bicaz. Diferenta au facut-o in special doua modele, Crazy Fish Vibro Worm de 5 cm si Awaruna de 6,3 cm de la Pontoon 21. Ambele naluci sunt concepute dintr-un material extraordinar de moale fapt ce le confera o miscare naturala la cea mai mica tractiune. 

 

 

Eu le folosesc de multi ani si sunt nelipsite din trusa mea de biban. Singurul inconvenient ar fi, mai ales la modelul Vibro Worm, faptul ca latexul fiind atat de moale, de multe ori bibanii le iau apendicele vibratil. Dar, aici ca un mic "hint", putem transforma acest dezavantaj in avantaj. Nu aruncati softul in momentul in care ati ramas fara codita, ci incercati sa mai faceti cateva lanseuri asa cum e. S-ar putea sa ramaneti surprinsi si chiar sa prindeti ma bine! Multi dintre bibanarii cu state vechi sunt convins ca stiu despre ce vorbesc, asadar nu ramane decat sa va convingeti de spusele mele.
Referitor la echipament, va recomand sa folositi lansete din gama light-medium light, fast sau ex-fast, sensitive, destinate jigging-ului.

Personal, pescuiesc bibanul cu lansetele celor de la Tict, lansete de care m-am indragostit iremediabil din momentul in care am pescuit cu una in urma cu vreo cinci ani. Daca nu detineti una, va sfatuiesc sa incercati macar sa o vedeti si sigur veti intelege ce spun. Extrem de sensitive, super usoare, bine echilibrate, avand numai componente de top pe ele, este imposibil sa nu observi obsesia pentru detalii a japonezilor. 

Firele Sunline de 6 lb le gasesc ca fiind cele mai ok la pescuitul bibanului, iar in conditiile pescuitului pe Bicaz s-au comportat excelent. Un fir mai gros ar prelungi asteptarea coborarii jigului pe substrat, iar unul mai subtire s-ar putea sa cedeze avand in vedere faptul ca in ultimul timp salaii trecuti de 40 cm nu mai sunt o raritate, asadar, surprize pot aparea oricand.

 

 

 

Concluzionand, pentru cei ce nu au fost pe lacul Bicaz, dar isi doresc sa prinda un biban capital, le recomand sa caute si sa pescuiasca platourile si caderile din marginile acestora, cu jiguri usoare si softuri de mici-medii dimensiuni folosind un echipament adecvat. Neaparat un aparat foto, o rigla de masurare a pestelui, multa rabdare si convingere in ceea ce faceti. Nu uitati ca acesti pesti pot reprezenta recorduri in pescuitul bibanului pentru multi pescari, de aceea este important sa incercam mereu sa lasam ceva in urma noastra, lucruri de care sa se bucure cat mai multe generatii.

Am sa inchei cu cuvintele unui om ce stiu ca iubeste si el nespus acest lac: "Pescuitul ajunge sa-l "gusti" la adevarata lui valoare in momentul in care gasesti in tine puterea satisfactiei de-a elibera ce ai prins! Sa-i poti spune in sinea ta pestelui: "Multumesc pentru lupta, multumesc pentru senzatiile oferite, acum mergi si umple apele de puiet sa ma pot intalni cu ei si peste ani!"

Ala este momentul, punctul in care pescuitul sportiv si recreativ isi merita acest apelativ!"


Fir intins va dorescs!